joi, 27 februarie 2014

KURTOS KOLAC

     Cozonacii pe batz. Au devenit niste chestii de nelipsit daca plecam pe undeva, in afara Bucurestiului. Fie ca e la munte, fie ca e la mare, colacii astia secuiesti trebuie sa fie pe masa la desert. Piticaniile mele nu concep sa nu avem asa ceva si de cum ajung la destinatie, isi fac lista de preferinte. Si ai de ales din trei arome clasice, ca variatiuni pe aceeasi tema pot sa fie cu duiumul. Doar cu caramel, ori cu nuca, ori cu scortisoara, ori din fiecare cate unul, doi... hai trei, sa fiu sigur ca mai apuc si eu. De fiecare data cand am ocazia sa adulmec un loc unde se prepara tubulatura asta aromata, ma asez la rand si pana-mi vine clipa sa ma infrupt din ei, casc gura la mecanismul simplu, dar eficient care invarte sincron vreo 6-7 colaci deaupra unui jar bine infurait. Abilitatea cu care cate un lucrator incarca facaletele din lemn cu ax metalic, viteza si rutina cu care ii tavaleste printr-o tava mare, doldora de zahar, in timp ce cu coada ochiului trage la cei ce sunt deja la protap deasupra jarului, te fac sa balesti deja la portia ta si te uiti incercand sa ghicesti care va fi al tau. Care o fi! Ca toti sunt de-o mama, buni di tat. Si tot privind si jiduind la ei, mai faci un pas catre cel ce-ti ia banii si-ti aseaz-n traista colacii, iar aroma te invaluie si-ti trage niste palme peste nari, ca-ti ploua-n gura la proriu. Uiti ca inca n-ai mancat de pranz, uiti ca ti-e sete, vrei doar sa rupi desirand colacii. Si cand in sfarsit iti vine randul si desiri lista piticilor, nici ca-ti pasa ca ai tai vor cate doi de caciula. Niciodata nu-s prea multi. Aburind si aproape topind punga in care ii primesti, iti iei trofeul, stiind ca in masina, haita de pofticiosi sta cu nasucurile lipite de geam, asteptand cu limba afara...

COZONACI SECUIESTI
KURTOS KOLAC

    
     Gabi a folosit reteta ei de Cozonaci Babani, la care a facut unele modificari. Pregatiti doar jumatate din portia pentru babani... pentru inceput. Cine vrea mai multi, dublati-o, triplati-o, cat va tin bracinarii.

INGREDIENTE
pentru patru colaci mici
 -500 g de faina
- 25 g de drojdie
- 100 g de zahar
- 250 ml lapte caldut
- 2-3 galbenusuri sau un galbenus si un ou intreg
- 80 ml de ulei (unt topit)
- arome (coaja de lamaie, coaja de portocala, vanilie)
- unt topit pentru uns
- 1/2 lingurita de sare

PENTRU TAVALIT
- zahar
- nuca macinata
- scortisoara

PENTRU COACERE
- borcan sau sticla
- hartie de copt

PENTRU CARAMELIZARE
- arzator (brener)

PREPARARE

Intr-un castronel pregatiti maiaua din drojdie,
o lingura de zahar si putin lapte caldut din cei 250 ml.
Lasati acoperit pentru cca. 10 minute.
Aluatul l-am pregatit la masina de paine
si am pus mai intai laptele, zaharul, sarea, aromele,
uleiul, maiaua, iar la sfarsit, faina.
Am folosit un program de framantare scurt, de doar 15 minute,
dupa care am lasat aluatul la dospit, cca. o ora,
timp in care m-am acupat de invelirea borcanelor in foaie de copt.

Cand aluatul a crescut frumos,
se rastoarna pe blatul de lucru, usor infainat.
Se imparte in patru parti egale.
Ce nu lucrati inca, acoperiti cu un prosop, sa nu se usuce.

Se intinde coca in forma de snur, ceva mai groasa decat un deget.


Se infasoara snurul ca in imagine,

 iar capetele se introduc sub aluat.

Se pensuleaza cu unt topit.

Se presara zahar tos, apoi se roluiesc pe faie ce copt, ca zaharul sa intre in aluat.

Borcanele se pun imediat in cuptorul incins la 190 de grade Celsius,
in picioare, asezate pe o tava.

Zaharul nu se va carameliza ca la cei facuti pe jar
si pentru asta se foloseste brenerul, imediat scosi din cuptor.






Abia acum, cat inca mai este fierbinte caramelul, se tavalesc prin nuca coapta sau scotisoara.






9 comentarii:

UTA spunea...

Ma inscriu prima la o bucatica ...arata super.

Aurica spunea...

arata delicios de apetisant si ademenitor, superbe pozele in care este prezentat procedeul de pregatire al acestui deliciu simplu si usor :)

dia_diana58 spunea...

Eu i-as manca cu tot cu borcan , chiar daca mi-ar creste glicemia pan' la cer :) .
Pacat ca nu ti-ai creat si o rubrica de abonare prin mail , Cara draga ... pacat de atata munca , de-asa blog reusit si sa nu se poata bucura mai multi cititori . Ia vezi , poate intreprinzi ceva-n sensul acesta .

pansy spunea...

mai ce idee faina asta cu borcanul.Musai sa-i incerc, ca Tudor e mare fan kurtos

Iulia spunea...

Arata delicios, eu ii fac destul de des, dar am alta "tehnica": folosesc tuburile de carton de la prosoapele de bucatarie pe care le invelesc in folie, le ung cu margarina topita si apoi rulez aluatul pe ele. O sa incerc si aceasta reteta si varianta cu borcane, nu ma pot abtine:)

Catalina Catalina spunea...

buna...pozele arata delicious....dar am incercat reteta si nu a iesit...aluatul este prea moale...am mai adaugat faina si cu toate astea au cam curs in cuptor....nu stiu de ce....poate trebuie revizuita reteta sau poate doar nu mi-au iesit mie.....oricum felicitari pt site....arata f bine...

Gabriela Cara spunea...

Catalina, reteta aluatului este de la cozonacii mei babani, deci sigur tu ai gresit sau poate faina ta nu a fost ok. Daca spui ca ti-a iesit un aluat moale cred ca faina era umeda, trasa. Incearca o faina de calitate, eu, Boromir folosesc. Imi pare rau pentru esecul tau, dar aici pe blogul meu sunt retete corecte.

Unknown spunea...

Dar borcanul il umpleti cu apa sau il lasa-ti gol?Nu se sparge in cuptor?

Gabriela Cara spunea...

Borcanele nu sunt umplute cu apa si fara nici o grija, ca nu se sparg. Garantez asta!