miercuri, 17 martie 2010

ROLLS CINNABON

Daca ai treaba prin partile de nord ale capitalei si te impinge nevoia sa-ti faci cumparaturile din locurile pompoase, cu nume pretioase si brenduri de import, cu marfa rara si cat se poate de asortata pentru un cont baban si mai ai si o fire cu dare de mana, e musai ca dupa shoping sa faci si un bine meritat popas pe la puzderia de tarabe cu d-ale gurii, care mai de care mai doldora de bucate colcaind de E-uri bine asezonate si cu ceva comestibil, pe ici-pe colo. Si dupa ce ai topit ceva cu gust nici prea sarat, nici dulce, nici amar sau acru, ci "delicios", ca asa se intituleaza noul gust promovat de invazia de glutamate si ti-ai pus maruntaiele la treaba sa digere improvizatiile nefericite, e normal sa ravnesti la un hipercaloric desert. Ei, aici am vrut sa te aduc. Si ce-ti poate atrage atentia mai tare decat sa vezi cu ochii tai cum se prepara niste minunatii ce le vei manca nici peste 15-20 de minute. Nu mai zic de miros, ca in apropierea acelor doua magazine cu servire la tejghea, te paleste in moalele narilor o mireasma imbietoare de scortisoara, de iti cade glicemia sub calcaie si te paste un tzunami printre dinti. Si daca esti masochist, poti sa stai cu orele sa casti gura ca melcu' la papuci cum in fata te se perinda, afectati, indivizii de dupa tejghea si nu stau o clipa locului, cantarind, masurand cu rigla si preparand milimetric acele rulade pe care nu le vei uita niciodata. Dupa ce-ai mancat asemenea desert, plangi ca nu mai ai, plangi ca-i prea departe sa-ti iei altele, sau te uiti zgarcit in punga, ca nu-s deloc ieftine. Manaci si plangi. Si dupa ce ai terminat, ramai cu plansu'. Asta doar daca nu te impunge talentu' sa-ti faci singur minunatiile astea, botezate:

CINNAROLLS a la CINNABON

Pe Gabitza mea au cucerit-o irecuperabil si incapatanata cum o stiu, nu s-a lasat pana nu mi-a zbierat in telefon:
- Zamzuuuuu, hai acasa ca-s calde...
- Ce?
- Cinnarolls-urile, ca mi-au iesit si parca-s mai bune decat la...
- Hai, du-te...
- Parol, mon cher...
- Pazea, ca vin...

Si are dreptate. Sunt bestiale. Si-s d-alea Bio, (ca sa fiu si io in tendintze), ca-s facute in casa, fara E -uri, C-uri, M-uri sau ce mama zmeilor ne mai vara aia prin mancare. Si papa si piticii nostri la d-aste, de le tremura nasucurile. Si stii ce? Facute-n casa, ai mai multe avantaje. Faci cate vrei, mananci cate poti si nu-a asa de scumpe. Singurul risc e ca daca ai parasit o clipa portia, iti iei adio de la ea, ca acasa esti inconjurat de o conspiratie de pofticiosi. Io ii inteleg.

Multumita unei noi prietene, tiza cu Gabitza mea si la nume si la zodie, Gabriela alias Kyra,
astazi am avut la pranz un asemenea desert.
INGREDIENTE ALUAT
- 2 si 1/2 lingurite de drojdie uscata
- 1 cup de lapte cald
1/2 cup zahar
- 80 g de unt moale
- 1 lingurita de sare
- 2 oua
- 4 si 1/2 cups de faina 000

INGREDIENTE UMPLUTURA
- 1 cup zahar brun
- 2 si 1/2 linguri de scortisoara Makara (eu am folosit scortisoara normala)
- 80 g de unt (margarina) moale

INGREDIENTE GLAZURA
- 90 de g unt
- 1 si 1/2 cups de zahar pudra
- 90 g de crema de branza (Philadelphia)
- sos de caramel
- nuci Pekan (eu am folosit nuci bastinase)

PREPARARE
In vasul robotului se dizolva drojdia in lapte caldut.

Apoi se adauga zaharul, untul moale, ouale, sarea si faina.
Se amesteca si se incepe framantatul,
pana cand se obtine un alauat elastic, usor lipicios,
dar care sa nu se lipeasca de maini.

Se unge aluatul cu putin ulei si se lasa la crescut, acoperit...

...pana isi dubleaza valumul.

Pe blatul de lucru se presara putina faina,
se rastoarna aluatul si cu ajutorul sucitorului
se intinde o foaie de forma unui dreptunghi,
cu lungimea de 54 cm si latimea de 40 cm
si o grosime ce ar trebui sa fie putin peste jumatate de centimetru.

Suprafata foii se unge cu unt
si se presara amestecul de zahar brun si scortisoara...

...avand grija ca stratul sa fie cat mai uniform.

Aluatul se ruleaza cu grija pe lungime...

...iar cu ajutorul unei bucati de ata...

...se taie ruloul in bucati cu lungimea de 4-5 cm.
Este de preferat aceasta metoda de taiere,
pentru ca ata taie perfect, fara sa turteasca forma
si fara sa murdareasca suprafata taieturii.

Melcisorii obtinuti se culca distantati...

...intr-o tava tapetata cu hartie de copt,
unde se lasa la crescut pentru inca 30 de minute,
timp in care cuptorul se incinge la 200 de grade Celsius.

Rulourile se coc timp de 10-12 minute.

In timp ce rulourile sunt in cuptor,
se prepara glazura, amestecand cu un mixer toate ingredientele,
pana se obtine o crema usoara si pufoasa.

Cand rulourile sunt coapte, fierbinti,
se acopera cu glazura, din belsug.

Fiind fierbiniti, temperatura ridicata faca ca glazura sa se topeasca...

...si sa se scurga, patrunzand prin peste tot.

Se servesc calde, acompaniate de sos caramel,
care poate fi preparat in casa, sau cumparat de la tarabele cu E-uri.
Azi am calcat in strachini si pentru doua bucati
am folosit juma de sticla de sos din comert,
dar in asta am incredere. N-are litere nocive.

Si peste sos se presara multa nuca maruntita.

Portii dupa gabarit, nene Iancule.
Pentru coana Gaitza, consoarta mea, o rulada,
e drept, cea mai bengoasa...

...iar pentru mandea, onorabilu' deh,
care am gabarit depasit, doua, ca fac cat doi.

Dar ce, credeti ca am putut sa infulec doua?
Eroare! Am distrus trei, iar pe cea din poza, a patra,
mi-am inchis-o in seif. Conspiratia stie de ce!
POFTA BUNA!
...daca va faceti, ca de la mine nu pupati nimic.
Hai, valea.