vineri, 28 septembrie 2012

RE-LANSAREA CARTII DE BUCATE A SILVIEI JURCOVAN


Editura HUMANITAS, prin bunavointa doamnei Alice Ene, PR Executiv, mi-a facut onoarea sa fiu invitata la prezentarea "bibliei bucatariilor", cartea de capatai a celor ce incep, continua sau isi perfectioneaza cultul, darul, harul (sau cum va place sa-l numiti...) pentru gatit. Si nu orisice fel de gatit, ci unul delicat, exact, gustos, deci perfect. Voi fi acolo, ca parte a ceea ce se vor intampla, datorita unei retete de cozonaci pe care o fac de multi ani, reteta care deja face parte din patrimoniul casei si care a primit de nenumarate ori aprecierile gurmande ale fomistilor mei. Si credeti-ma cand va spun ca acesti cozonaci, ca si multe altele pe care le am invatat si preparat din acesta carte, se termina mult mai repede decat timpul pentru care sunt gatite. ''Oari di ce?'', vorba mamei. 

Bunica mea, Ana, mentorul meu, a fost prima care m-a incurajat sa imi var nasu-n blide si bine a facut. Azi, daca ar mai fi printre noi, ar fi tare mandra si sunt convinsa ca ar fi cel mai fervent sustinator al meu. Probabil joi, cand va avea loc evenimentul, va fi acolo sa ma vada. Am gatit multi ani impreuna, cu blidele in stanga si cu ''Silvia Jurcovan'' in dreapta si poate din acest motiv, editia veche pe care o am, este patata ici-colo de ulei, cu urme de faina intre pagini, adnotari, colturi indoite si o gramada de semne de carte, rezervand retete care mai de care mai...imi ploua-n gura...apetisante. Cred ca daca o scutur, cad condimente din paginile ei. Off, deja mi-e pofta... 

Si cum o carte atat de frunzarita are viata scurta, iar pitica mea, Sara, de 8 ani (pe care apropo, ii face duminica, la o zi dupa ziua mea), imi calca pe urme, ma ingrijoram ca n-o sa mai am ce sa-i las mostenire, ca pot tine minte multe secrete si retete, dar cate-s scrise aici, clar nu. Si poate citindu-mi gandurile, si mie, dar si multor altora ca mine, editura Humanitas face pasul mult dorit si reediteaza intr-o forma mai ''apetisanta'', cu coperti ''crocante'', aceasta exaustiva colectie de bunatati. Mare noroc! Asa, sunt sigura ca nu se vor pierde retete atat de exacte, care in ochii si papilele cunoscatorilor sunt ''gata preparate si gustate'', fara macar sa fi intrat in bucatarie, de ajuns fiind doar sa le citesti si te vei asigura de un viitor gust perfect, garantie sa te apuci de treaba.

Va astept cu drag, sa ne intalnim, sa povestim si sa gustam cate ceva. Eu vin cu cozonacii Silviei Jurcovan. 

Sa nu intarziati, ca nu mai apucati.

marți, 18 septembrie 2012

TORT CU MINI-TRENULET

 - Poftiti in vagoaneee...!
Ce dor imi e sa merg cu trenul. Odinioara nu aveam sambata si duminica libera. Eram mereu pe munte. Intalnirea era in Gara de Nord, peronul 1 sau 4. Plecam la munte cu bocancii in picioare, rucsacul plin, chitara de gat si un chef nebun de nebunii. Dar daca azi exista o excursie pe care as face-o, ea ar fi cea mai spectaculoasa cu putinta. Mi-as lua sotia draga si dupa o cursa rapida cu avionul pana la Paris, ne-am caza la un hotel retro, cam pentru o saptamana, timp suficient sa vedem si sa facem toate cate ne vor pofti sufletashele. Iar cand sederea in Orasul Luminii se va fi apropiat de sfarsit, am impacheta si ne-am prezenta in Gara de unde am lua de la cap vacanta noastra, dar de data asta intorcandu-ne in timp. Cu biletele in buzunar si fericiti ca doi copii fugiti de acasa cu cheia de gat, am urca in

Trans-Orient-Express

Cred ca peste ani, Gabriel, acum de doar doi anisori, va aprecia ca si noi acum, mersul cu trenul. Daca va mai fi, ca la cum evolueaza lucrurile, te poti astepta la multe, dar cu si mai multe minute de intarziere, ca la noi e de din partea casei.





LA MULTI ANI GABRIEL !!!