Nu am facut tot timpul ce fac astazi. Unsprezece ani am lucrat in uzina. In I.M.G.B. Electrician la Fabriaca de Oxigen. De unde si pana unde are asta legatura cu arta? Din nascare. Ma tineam mereu de bancuri. Asta nu inseamna ca nu-mi faceam treaba, dar cand era vorba sa destind atmosfera, era loc cu carul. De cantat la chitara aveam deja vechime si mai mare. Deci aram policalificat in meseria de greiere-comic. Gasca noastra de colegi nu era foarte mare, locul de munca fiind o sectie speciala, cu regim auster de Decret 400 (pour le connoisseurs). Dar eram prieteni. Incingeam destul de des o miutza intre atelierul mecanic si cel electric. Eu eram baiat de mingii, sau clasicul portar. Talentul meu in a cotonogii bashica de cauciul era de la "foarte putin" la "deloc". Eram specialist de dat ... in dreptul. Ca sunt stangaci. Dar eram bun la altele, care nu aveau nici in clin, nici in maneca cu meseria pe care o faceam atunci. Timpul a trecut, am plecat fiecare pe calea lui, Fabrica de Oxigen mai e doar in amintirea noastra, dar gasca de prieteni e inca pe baricade. De ceva timp ne revedem, o data pe an, la o masa tovaraseasca, "pe ziar". Suntem aceeasi buni prieteni, doar ca mai putini. Dar cand vine vorba sa ne laudam cu ce a facut fiecare, e concurs. Toti avem cate ceva realizat. Nimeni nu e trist, iar cand e vorba sa vorbim despre copiii nostrii, ne mandrim cu cele mai bune reusite. O astfel de reusita e Andra, fiica lui Marian. Cand mi-a cerut sa-i fac acest tort, nu mai stia cum si in ce fel sa mi-l ceara ca sa iasa perfect. Perfect pentru Andra lui. Sper ca am reusit. La urmatoarea intalnire o sa aflu direct de la sursa.
P.S. - Andra e in zodia pestilor. Azi pe post de felu' tzshpe pentru delfinii rasplatiti de Andra Nitu.
Un comentariu:
wow, ce reala pare figurina !
Trimiteți un comentariu